Protecardin 75mg X 40 Comprimate gastrorezistente

Indicat pacientilor adulti pentru:
- preventia secundara a infarctului miocardic;
- reducerea riscului de infarct miocardic la pacientii cu angina pectorala sau factori de risc multipli, cum sunt: hipertensiune arteriala, hipercolesterolemie, fumat, diabet zaharat si antecedente familiale;
- pentru mentinerea revascularizarii dupa angioplastie si by-pass coronarian (PTCA, CABG);
- preventia secundara a accidentelor cerebrale ischemice tranzitorii (AIT) si infarctului cerebral.
Comprimatele care contin doze mici de acid acetilsalicilic nu sunt adecvate pentru utilizare in scop analgezic, antipiretic si antiinflamator (aceste actiuni apar la doze mai mari).

Hipersensibilitate la acidul acetilsalicilic, la alte antiinflamatoare nesteroidiene, la alti salicilati sau la oricare dintre excipienti;
Ulcer gastric sau duodenal activ;
Diateza hemoragica, trombocitopenie, hemofilie;
Antecedente de astm bronsic indus de administrarea salicilatilor sau a substantelor cu actiune similara, in special antiinflamatoare nesteroidiene;
Fenilcetonurie;
Administrare concomitenta cu metotrexat in doze = 15 mg / saptamana;
Protecardin 75 mg nu se administreazã la copii si adolescenti.

Fiecare comprimat gastrorezistent contine acid acetilsalicilic 75 mg.
Excipient: lactoza monohidrat.

Adulti: pentru tratamentul de lunga durata, doza uzuala este de 75 mg–150 mg (1–2 comprimate gastrorezistente Protecardin 75 mg), o data pe zi.
In tratamentul de scurta durata, la recomandarea medicului curant, in sindromul coronarian acut sau accident vascular cerebral ischemic poate fi adecvata administrarea de doze mai mari, de pana la 300 mg acid acetilsalicilic. Ulterior, tratamentul va continua cu doza recomandatã pentru tratamentul de lunga durata.
Mod de administrare
Comprimatele gastrorezistente trebuie inghitite intregi, cu suficient lichid, preferabil dupa masa.
Comprimatele nu trebuie divizate, sfaramate sau mestecate.

Copii si adolescenti
Acidul acetilsalicilic nu trebuie administrat la copii si adolescenti, datorita riscului de aparitie a sindromului Reye (manifestat prin: varsaturi persistente, deshidratare, afectarea starii de constientã si convulsii, care necesita terapie intensiva).
Trebuie evitata administrarea suplimentara a altor salicilati sau a altor antiinflamatoare nesteroidiene.
Acidul acetilsalicilic poate determina ocazional hemoragie gastro-intestinala.
Pacientii cu hipertensiune arteriala vor fi atent monitorizati.
Acidul acetilsalicilic poate fi administrat in urmatoarele cazuri numai dupa evaluarea atenta a raportului risc potential/beneficiu terapeutic:
- la pacienti cu teren alergic; in caz de astm bronsic si alte bronhopneumopatii obstructive cronice, alergie la polen, rinita alergica, polipi nazali, reactii alergice la alte medicamente sau alergii alimentare tratamentul se face sub supraveghere medicala, deoarece acestia pot reactiona la analgezicele nesteroidiene prin crize de astm bronsic, inflamatii localizate ale pielii sau mucoaselor (edem Quincke) sau prin urticarie mai frecvent decat alti pacienti.
- antecedente de ulcer gastric sau duodenal, incluzand ulcer cronic sau recurent sau antecedente de hemoragii gastro-intestinale;
- afectiuni inflamatorii ale tractului gastro-intestinal, incluzand colita ulceroasa, boala Crohn;
- tulburari severe ale functiei hepatice sau renale;
- insuficienta cardiaca decompensata;
- primul si al doilea trimestru de sarcina;
- alaptare;
- afectiuni cu tendinta la retentie hidrosalina;
- discrazii sanguine – creste riscul de sangerare;
- deficit congenital de glucozo-6-fosfat-dehidrogenaza;
- interventii chirurgicale sau alte interventii cu risc crescut de hemoragii; se recomanda intreruperea administrarii acidului acetilsalicilic cu minim 5 zile inainte de interventia chirurgicalã.
In cazul tratamentului prelungit este necesar controlul functiilor hepatice si renale.
Deoarece contine lactoza monohidrat, pacientii cu afectiuni ereditare rare de intoleranta la galactoza, deficit de lactaza (Lapp) sau sindrom de malabsorbtie la glucoza-galactoza nu trebuie sa utilizeze acest medicament.

In studii la animal, administrarea de doze mari de acid acetilsalicilic (8 g pe zi) in timpul sarcinii a fost asociata cu un risc crescut de malformatii congenitale.
In ultimele trei luni de sarcina administrarea cronica de salicilati poate provoca prelungirea perioadei de gestatie, inchiderea prematura a canalului arterial, inhibarea contractiilor uterine, hemoragii materne si fetale. Administrarea acidului acetilsalicilic in doze mai mari de 300 mg cu putin timp inaintea nasterii poate provoca hemoragii intracraniene, in special la prematuri.
Acidul acetilsalicilic nu trebuie administrat in timpul sarcinii, cu exceptia cazurilor în care este absolut necesar, numai dupa o stricta evaluare a raportului beneficiu terapeutic pentru mama/risc potential fetal.

Tulburari hematologice si limfatice
Rare: prelungirea timpului de sangerare, trombocitopenie.
Tulburari ale sistemului imunitar
Mai putin frecvente: eruptii cutanate tranzitorii.
Rare: urticarie, edem Quincke, bronhospasm.
Tulburari acustice si vestibulare
Rare: vertij si tinitus.
Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale
Mai putin frecvente: dispnee, declansarea crizelor de astm bronsic.
Tulburari gastro-intestinale
Frecvente: greata.
Mai putin frecvente: varsaturi, diaree, ulcer gastric, duodenal sau ulceratii intestinale, hemoragii gastro-intestinale.
Rare: perforatii gastro-intestinale.
Tulburari hepatobiliare
Foarte rare: cresteri ale valorilor serice ale enzimelor hepatice.
Tulburari renale si ale cailor urinare
Foarte rare: administrarea de doze mari timp indelungat poate determina afectare renalã.